CUM SĂ PRODUCEM CORECT RĂSADURILE DE LEGUME

CUM SĂ PRODUCEM CORECT RĂSADURILE DE LEGUME

dr. ing. Maria CĂLIN

Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Legumicultură Bacău

Datorită perioadei scurte de vegetaţie în câmp (mai – septem-brie), foarte multe specii se cultivă prin răsad: tomate, vinete, ardei, varză, conopidă, brocoli, gulii gulioare, salată, ţelină, cimbru etc.

Metodele şi practicile utilizate de agricultura ecologică pentru producerea răsadurilor vor respecta următoarele reguli:

  • Spaţiile de producere a răsadurilor vor fi libere de boli şi dăunători şi vor avea posibilitatea unei bune aerisiri şi încălziri pe tot parcursul perioadei de obţinere a tinerelor plante legumicole.
  • Turba, mraniţa, nisipul şi pământul de ţelină folosite pentru obţinerea amestecului de semănare şi germinare se vor pregăti din anul anterior şi se vor lăsa afară pentru dezinfectarea cu ajutorul solarizării şi a gerului de peste iarnă. Se vor menţine curate de buruieni.
  • Amestecul de semănat şi repicat va trebui să fie obţinut după reţete care să pună la dispoziţia plantelor substanţele minerale în doze optime. În lipsa acestor amestecuri, foarte bune rezultate se obțin şi prin folosirea pământului de frunze sau a compostului. Atenţie însă să nu fie purtători de dăunători (coropişniţe, viermi sârmă, nematozi ș.a.) sau boli.
  • Este bine ca răsadurile să se producă prin repicare sau semănat direct, în paleţi alveolari, ghivece, pahare, ghivece nutritive, conform tehnologiei fiecărei culturi. Pentru producerea răsadurilor se vor utiliza: solarii cu pat cald de producere a răsadului sau solarii cu folie dublă, solarii reci (dar cu posibilitate de încălzire, dacă temperatura coboară sub 0OC), sere calde sau reci, răsadniţe calde sau reci, sau în câmp (pentru culturile de toamnă: varză, conopidă).

Amestecurile de pământ folosite în producerea răsadurilor

Compoziția componentelor amestecurilor de pământ folosite în producerea răsadurilor trebuie să permită obţinerea unui amestec de pământ superior pentru semănat şi repicat (tabelul 1).

CUM SĂ PRODUCEM CORECT RĂSADURILE DE LEGUME

Turba rezultată din acumulări mari de resturi de plante, nefermen-tate se caracterizează printr-un mare potenţial de schimb cationic, o capacitate de reţinere a apei de peste 200%, cu cedarea acesteia pe parcursul a două-trei săptămâni. De asemenea, asigură aerisirea amestecurilor de pământ, datorită compoziţiei grosiere, şi este un bun liant pentru restul componentelor. Turba roşie este mai folosită decât cea neagră datorită pH-ului mic, cu rol în neutralizarea celorlalte componente alcaline din amestec.

Mraniţa se obţine prin descompunerea timp de 1–2 ani a gunoiului de grajd. Este foarte bogată în substanţe nutritive, fiind materie organică disponibilă asigurării nutriţiei minerale a răsadurilor. Nu se va folosi în cantităţi de peste 50%, pentru că creşte concentraţia soluţiei solului în limite care sunt toxice şi duce la moarte plantelor.

Pământul de ţelină provine din primii 15–20 cm ai solelor în care s-au cultivat lucernă sau cereale păioase în agricultură ecologică. Are o bună structură şi un conţinut echilibrat de substanţe minerale.

Nisipul de râu este constituit din bioxid de siliciu şi ajută la o bună aerisire a substraturilor nutritive. De asemenea, în amestecuri, previne formarea crustei. Se va avea grijă să nu conţină aluviuni şi resturi vegetale.

Aceste componente nu se folosesc singure, ci în amestec. Amestecurile formate au rolul de a pune la dispoziţia plantelor în condiţii optime apa, aerul şi sărurile minerale, până la plantarea în câmp. Totodată, trebuie să asigure prin structura şi textura lor un suport optim pentru susţinerea plantelor şi creşterea rădăcinilor acestora. Amestecurile pentru semănat şi repicat pot avea următoarea reţetă: turbă 30–40%, mraniţă 30–40%, pământ de ţelină 15–30% şi nisip 5–10%. În locul pământului de ţelină se poate folosi compost. Un amestec bun poate avea următoarea compoziţie, imediat după amestecare: pH 6,5-7,2, azot hidrosolubil 20–30 mg/100 g; P2O5 20–30 mg/100 g; K2O2 50–70 mg/100 g; CaO 40-60 mg/100 g; MgO 12–18 mg/100 g; materie organică 35-40%, concentraţie de săruri 0,4–0,5% (Stoian, 2006).

Semănatul seminţelor

Conform Regulamentului 834/2007 şi a Regulamentului 889/2008 pentru producerea răsadurilor şi semănatul în câmp, se va folosi sămânţă ecologică pentru înfiinţarea culturilor, cu următorii indici de calitate (tabelul 2).

Atenţie, dacă ne producem singuri seminţele, acestea se vor recolta la maturitatea fiziologică doar de pe plantele sănătoase. Repartizarea uniformă a seminţelor în substratul de semănat se poate face mecanic sau manual. Dacă se seamănă manual, pentru repicat se vor folosi marcatoare de lemn pentru marcarea rândurilor la 0,5 cm adâncime.

CUM SĂ PRODUCEM CORECT RĂSADURILE DE LEGUME

Combaterea bolilor şi a dăunătorilor

Cea mai ieftină metodă de protecţie a răsadurilor este prevenirea atacului prin:

  • Dezinfecţia spaţiilor de producere a răsadurilor şi a utilajelor cu zeamă bordeleză 1-2%, zeamă albastră (sulfat de cupru 1–2%), sulf muiabil 0,4% sau prin fumigaţie cu sulf. De asemenea, îngheţarea acestor spaţii în prima parte a iernii asigură o bună dezinfecţie.
  • Dezinfecţia amestecului de pământ cu zeamă bordeleză sau sulf muiabil, 4-5 l/soluţie la m3.
  • Tratamente la plante, doar curative (dacă au apărut boli), după formarea frunzelor adevărate, cu zeamă bordeleză 0,3% sau sulf muiabil 0,2%. Atenţie, zeama bordelează este retardant de creştere, de aceea tratamentele se vor aplica doar dacă este absolut necesar. Pentru stimularea creşterii plantelor, mărirea rezistenţei la boli şi dăunători se vor aplica tratamente cu macerat de urzică, coada calului, Cropmax sau Algifol.
  • Aerisirea răsadurilor, pentru evitarea formării de condens şi îmbolnăvirea plantelor.

Prăfuirea cu cenuşă la semnalarea primelor căderi a tinerelor plante (atac de Pythium sp.). Răsadurile, cu o săptămână înainte de plantare, obligatoriu se vor căli. Prin acest proces, plantele se obişnuiesc cu temperatura şi umiditatea din câmp, îşi maturează ţesuturile vegetale tinere şi îşi reglează procesele de evapotranspiraţie. Ca urmare, în timpul nopţii spaţiile de producere a răsadurilor nu se mai închid.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published.