FRUCTELE DE PĂDURE DE SUB PĂDURE

FRUCTELE DE PĂDURE DE SUB PĂDURE
Tudor Calotescu

 

 La ieșirea din Berivoi, undeva în Țara Făgărașului, se află una din cele mai moderne plantații ecologice de fructe de pădure. E adevărat că nu în pădure, dar nici prea departe. La doar 2 km începe și pădurea, chiar imediat în spatele Mănăstirii Berivoi, foarte aproape de localitatea Recea și la câțiva km de Făgăraș. Plantația de afin, mur și zmeur în sistem bio se întinde pe 9 ha și a fost înființată pe măsura 121.

 Plantația este independentă energetic, iar panourile solare se mișcă după soare

Ca și structură de culturi sunt 4 parcele de afin însumând 4,2 ha, zmeurul cu 3,2 ha și murul care se întinde pe 2,5 ha. Între fiecare 4 parcele se află o platformă tehnologică. Fiecare platformă deține un puț forat la circa 55 m adâncime. În fiecare puț sunt introduse două pompe submersibile. Una la 52 m, iar cealaltă la 50 m. Curentul este asigurat de panourile solare situate în imediata apropiere a fiecărei stații tehnologice. Fiecare baterie produce aproximativ 4 Kw, iar poziția panourilor se actualizează, la fiecare 5 minute, în funcție de poziția soarelui. În caz că vântul depășește 30 km/oră, viteză măsurată de un anemometru amplasat pe platforma tehnologică, panourile se așează automat la orizontală. Apa este scoasă din puțuri în câte un rezervor de 35.000 l, iar de aici, prin intermediul unei alte pompe, pleacă în sistemul de irigare prin picurare. La mur și la zmeur sunt 8 zone de irigat, fiind plante mai multe, iar fiecare zonă este alimentată printr-un circuit de distribuție comandat prin electro-valve. Toate datele deținute de platforme sunt transmise către stația centrală unde este calculatorul. De aici se poate interveni în orice moment asupra electro-valvelor și se poate programa udarea sub orice fel de algoritm alege specialistul. Pe zone, în funcție de senzorul de umiditate din sol corelat cu stația meteo independentă energetic, care se actualizează cu cea din Germania, de la Mannheim.

Toată plantația este împrejmuită cu garduri metalice aproape imposibil de escaladat de către eventualii hoți. De asemenea, toate cele 9 ha beneficiază de supraveghere video. Toată suprafața este pregătită să fie acoperită cu un sistem antigrindină cu folie care asigură și funcția de umbrire. Încă se lucra la întinderea sistemului antigrindină. Din fericire anul acesta au fost feriți de astfele de precipitații.

Cum se pregătește pentru profit o plantație ecologică de fructe de pădure

Prima lucrare înaintea plantării a fost o scarificare adâncă, urmată imediat de o arătură. Apoi s-a discuit și s-a împrăștiat gunoi de grajd. Fiecare plantă a fost introdusă într-o groapă de 60/60/60 cm, unde a fost adăugat un amestec nutritiv format din gunoi de grajd, rumeguș de conifere și turbă. Fiecare specie cu un alt procent al amestecului, în funcție de pH-ul necesar. Tot acest amestec va asigura depozitul de elemente nutritive pe toată perioada de viață a plantației, care este estimată la minim 20 de ani.

Deocamdată afinul a produs foarte puțin, deoarece are nevoie de mai mult timp pentru a intra pe rod. Fiecare tufă a fost plantată din metru în metru. În schimb atât zmeurul cât și murul au avut producție. Afinul a fost adus din Italia. Au plantat soiurile Duke, Earlyblue, Bluecrop, Elliot, Blueray și Torro. În schimb murul și zmeurul au fost achiziționate de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare în Pomicultură Cluj. Zmeurul plantat este din soiul Cayuga. La mur au optat pentru 4 soiuri diferite: Smoothstem, Thorn Free, Thornles Evergreen și Cluj 1.600.

„Pătrânjelul” este cel mai gustos mur din plantație

În timpul discuției din plantație, la un moment dat, Ion Coman mi-a zis să mergem la „pătrânjel” să gustăm o mură. Unul din soiurile de mur cultivate, Thornles Evergreen, are frunza care semănă cu pătrunjelul. Soiul nu este cu nimic mai prejos de murele de pădure. Aromă, gust dulce-acrișor specific, fermitate și mărime. Ce am remarcat este că acolo unde apare o coardă de mur cu spini (o genă recesivă) fructele sunt exact ca cele din natură. Acesta va fi un atu în negocierile pentru vânzarea viitoarei producții. Deja plantația a fost vizitată de posibili viitori clienți din România, Germania, Austria, Ungaria, Moldova, Italia, Spania, Venezuela, Statele Unite, Marea Britanie, Franta și chiar Elveția. Se gândesc pe viitor și la o procesare mai complexă a fructelor care nu vor merge în mod direct pe piață. Acum au în dotare doar un uscător mobil de fructe pe care îl folosesc pentru fructele neconforme. Investiția a presupus de la început și un depozit de frig cu o capacitate totală de 124 mc (din care util 75 mc) alimentat de un generator trifazic pe motorină. Acesta a fost folosit anul acesta, dar fiind producția mai mică au realizat un perete mobil care să micșoreze sau să mărească capacitatea de stocare în așa fel încât să nu răcească întregul depozit. O parte importantă din producția de zmeură o depozitează într-un depozit frigorific pentru comercializarea în extrasezon.

Cum le-a venit ideea de a investi în țara cartofului într-o plantație de fructe de pădure?

La întrebarea de unde până unde le-a venit ideea de a cultiva fructe de pădure bio, Ion Coman a răspuns că multă lume a schimbat cultura cartofului de când importurile masive le-au stricat piața de desfacere. Unii cartofari au făcut și alte afaceri adiacente cum ar fi creșterea păstrăvului sau zootehnia. Despre creșterea vacilor de lapte, care a fost una din primele variante de investiție, s-a opus vehement mama lui Ion Coman care a lucrat ca adjunct de fermă zootehnică peste 10 ani la CAP. Știa dânsa ce corvoadă este zootehnia, care nu îți mai lasă timp liber niciodată. Dar în zonă mai sunt câteva plantații de afin, unele chiar de dinainte de 1989, care merg bine. Acesta a fost un argument în favoarea acestui gen de investiție și, deoarece oamenii au început să caute produsele bio, au mers pe această variantă de cultură. Speră că vânzarea producției va fi mai bună pentru acest gen de fructe de pădure. Au adus murul și zmeurul în plantație, pentru că aceste soiuri produc mult mai repede decât afinul și va fi bine pentru amortizarea investiției. Acum sunt un pic cam dezamăgiți, mai ales că banca i-a adus în poziția de a face o refinanțare pentru a suporta mai ușor creditul.

Unul din ceilalți asociați poartă un nume care în zonă este foarte întâlnit. Îl cheamă Beleaua, Adrian Beleaua (apropos de James Bond). Când a vorbit prima dată despre el credeam că se referă la ce au pățit cu banca. Cei doi se implică parcă mai abitir în bunul mers al afacerii. Beleaua se ocupă mai mult cu desfacerea, iar Coman cu hârțogăriile. Dar fiecare asociat a participat la înființarea a, poate, cea mai modernă plantație bio de fructe de pădure din țară. Lucrează împreună și folosesc și muncă zilieră. Din păcate oameni buni de muncă nu prea mai sunt, așa că va fi o problemă în continuare destul de grea asigurarea de culegători în sezon.

O investiție de 855.154 euro finalizată în 2015

Proiectul a fost semnat în luna decembrie a lui 2009. Finanțarea publică a fost de 65% (550.850 euro) iar cofinațarea a fost asigurată printr-un credit luat de la CEC Bank. Despre acest credit voi scrie un text separat. Beneficiarii lui sunt mai mult decât nemulțumiți de derularea împrumutului. Cuvântul a fost mult mai dur, Ion Coman a spus „scârbit de sistemul bancar românesc”. Au ales CEC Bank, pentru că este o instituție bancară românească, dar „dacă știam ce greutăți vom întâmpina mai bine luam bani de la cămătari”, spunea, cu vădită revoltă, Ion Coman, unul din cei 9 asociați ai SC Racovița Berivoi. „Nu mai vorbesc de portbagajele întregi de dosare și tot felul de alte hârtii și hârtiuțe”. Despre reprezentații AFIR au cuvinte de laudă. Fiecare dintre aceștia au încercat să le explice și să-i îndrume cât mai bine. Iar dintre firmele cu care au lucrat la implementarea proiectului au remarcat, în mod deosebit, firma ieșeană Q – srl, care s-a ocupat de platformele tehnologice și panourile solare.

Viitorul sună bine pentru SC Racovița Berivoi

Au în dotare toate utilajele necesare bunei îngrijiri a plantației. Inclusiv o dubă frigorifică Fiat Doblo. Fata lui Ion Coman termină facultatea de industrie alimentară așa că viitorul proiect care va viza procesarea o să beneficieze de un specialist de-al casei. Fiecare din asociați mai cultivă și cartoful, ca mai toți cei din Țara Făgărașului. Oamenii de aici sunt gospodari și asta se vede de departe. Ca și această plantație care se mișcă, de multe ori la propriu, precum floarea-soarelui după razele astrului zilei.

Leave a Reply

Your email address will not be published.