OMIDA FRUCTELOR – CHLORIDEA ARMIGERA HBN.

OMIDA FRUCTELOR – CHLORIDEA ARMIGERA HBN.
Maria Călin
Staţiunea de cercetare-dezvoltare pentru legumicultură Bacău

 

Ordinul LEPIDOPTERA,  familia NOCTUIDAE

Sinonime: Chloridea obsoleta F., Heliothis armigera Hbn., Helicoverpa armmigera Hbn.

Specia este răspândită în Europa, Africa, America de Nord, Australia, etc. În ţara noastră produce pagube în zonele de câmpie din Banat, Muntenia, Moldova şi Dobrogea.

Descriere. Adultul are anvergura aripilor de 30-40 mm, culoarea corpului variabilă, de la verde – gălbui la brun-închis. Aripile anterioare au, în zona marginii externe, 7-8 puncte negre aşezate linear şi, în treimea terminală, o bandă brună transversală ondulată spre exterior şi punctată. Petele orbiculare şi reniforme au culoare fumurie. Aripile posterioare au culoarea mai deschisă, mărginite cu galben şi străbătute de o dungă transversală de culoare brună, la bază cu o pată brună, în formă de virgulă.

Oul are diametrul de 0,4-0,5 mm, este emisferic şi are numeroase striaţii. Larva  la maturitate are lungimea de 35-40 mm, capul şi pronotul galbene – brun, iar restul corpului e de culoare verde – gălbui până la brună – închis. În partea dorsală a corpului se  găseşte o dungă longitudinală şi câte două dungi de culoare mai închisă, pe fiecare dintre părţile laterale. Fiecare segment are dorsal câte 4 tuberculi, aşezaţi în formă de trapez şi prevăzuţi cu peri.

Pupa are lungimea de 15 – 18 mm, este de culoare variabilă, de la brună-închis până la cafeniu roşcat şi cremasterul prevăzut cu doi spini în formă de cârlige.

Biologie. Omida capsulelor iernează în sol, la adâncimea de 7-25 cm, în stadiul de pupă, într-o căsuţă de pământ. Adulţii apar, la sfârşitul lunii aprilie, în zonele din sudul ţării şi, în prima jumătate a lunii mai, în Moldova. Sunt nocturni, ziua stând ascunşi, iar noaptea zburând şi hrănindu-se cu nectarul florilor. După 3-5 zile, încep copulaţia. Depunerea ouăle se face izolat, pe tomate şi ardei, fasole, plante spontane etc. Dăunător are 2-3 generaţii pe an: prima în mai-iunie, a doua în iulie – august şi a treia  (în anii favorabili), în lunile august – mai. În acest caz, larvele ultimei generaţii trec în stadiul de pupă în luna octombrie.

Plante atacate şi daune. Dăunătorul atacă peste 172 specii de plante cultivate şi spontane din 68 de familii botanice. Cele mai mari pagube le produce la tomate, ardei, vinete, fasole, mazăre, năut, bame etc. Larvele tinere se hrănesc cu epiderma şi parenchimul frunzelor, uneori şi cu florile plantelor, iar în ultimele vârste atacă fructele şi/sau seminţele.

Combaterea se face prin măsuri preventive şi curative.

Măsuri preventive.  Arăturile adânci de toamnă distrug un mare număr din pupele hibernante, micşorând astfel rezerva biologică a dăunătorului pentru anul următor. Aplicarea praşilelor repetate în perioada de vegetaţie, când larvele se retrag în sol pentru împupare omoară un mare număr de larve şi pupe.

Folosirea de benzi capcană din porumb, semănat mai timpuriu, atrag fluturii pentru depunerea ouălor, după care plantele se distrug (Cândea, 1984).

Reducerea populaţiilor şi prevenirea atacului de omida capsulelor se mai poate face prin următoarele măsuri şi metode:

– ecologizarea perimetrelor în vederea creării de condiţii optime de hrană şi locuri de refugiu în zilele călduroase, pentru principalele specii prădătoare: Chrysopa carnea Steph. (Chrysopidae), Lygus sp. (Miridae) şi parazite:  Trichogramma evanescens Westw. şi T. euproctidis Gir. (Trichogrammatidae), Barylypa humeralis Br., Eutanyacra crispatoria L., Netelia testacea Grav., Gambrus carnifex Grav., Itoplectis melanocephala Grav. (Ichneumonidae), Chelonus oculator Panz., Macrocentrus collaris Spin., Microplitis rufiventris Kok., M. vidua Ruthe., Rhogas dimidiatus Spin., R. rossicus Kok. (Braconidae) ale larvelor şi pupelor, etc. (Perju şi colab., 1988);

– controlul prezenţei şi a mărimii populaţiilor de dăunători cu ajutorul capcanelor feromonale cu adeziv sau apă, sau a capcanelor luminoase;

– distrugerea buruienilor din cultură şi a celor din vecinătate, care constituie potenţiale gazde pentru refugiul, hrănirea şi dezvoltarea dăunătorului;

– izolarea plantelor din sere şi solarii prin acoperirea spaţiilor de aerisire, a uşilor de acces şi alte posibile locuri de intrare a insectelor, cu materiale textile de tip Netex, care să împiedice intrarea insectelor şi să asigure o aerisire corespunzătoare;

– folosirea de bariere textile prin acoperirea culturilor cu materiale de tip Netex, Insect proof, care să împiedice intrarea şi atacul  insectelor (Gokkes, 1998).

Măsuri curative. Combaterea populaţiilor de omida capsulelor se poate efectua prin:

  • Identificarea şi omorârea ouălor şi larvelor dăunătorului.
  • Lansarea de zoofagi (dacă populaţia de dăunători este mică) aparţinând speciilor:

– Trichogramma evanescens Westw. 75.000 – 100.000 viespi/ha în 2-3 lansări pe generaţie. Lansările viespii parazite în cultură se vor face la începutul depunerii ouălor, evitându-se irigarea prin aspersiune în primele 5 – 6 zile după lansare;

– Steinernema spp. 3,5 milioane/ha nematozi zoofagi. Aplicarea se va face seara. Pentru înmulţirea ulterioară a nematozilor este necesară menţinerea unei umidităţi corespunzătoare.

  • Aplicarea de preparate pe bază de plante repelente şi insecticide:

– Insecticide: Konflic – 0,3 %, Neem Oil – 0,3%. Din cauza reducerii eficacităţii în condiţii de temperatură ridicată, tratamentele se vor aplica la temperaturi sub 25O C. Aplicarea insecticidelor nu este compatibilă cu utilizarea zoofagilor, albinelor şi bondarilor.

– Extract de usturoi, infuzie de ventricea, extracte fermentate de pelin.

În culturile de legume se mai pot întâlni din genul Helicoverpa următoarele specii: Helicoverpa peltigera D. et C., H. maritima bulgarica Drd., H viriplaca Den. Et Schiff., (Roman şi colab., 1996). Combaterea lor se face la fel ca la Helicoverpa armigera H.

Leave a Reply

Your email address will not be published.