Mistreții și șacalii, vectorii PPA: FĂRĂ MĂSURI EFICIENTE, PORCUL DE CRĂCIUN VA DEVENI ISTORIE

Mistreții și șacalii, vectorii PPA: FĂRĂ MĂSURI EFICIENTE, PORCUL DE CRĂCIUN VA DEVENI ISTORIE
Adriana Bunea

 

Se spune că o veste rea nu vine niciodată singură. Iar până acum, realitatea a confirmat întotdeauna această axiomă. La fel stau lucrurile și în ceea ce privește pătrunderea pestei porcine africane pe teritoriul României.Deja numărul porcilor sacrificați a urcat binișor spre o jumătate de milion. Și acesta este doar un rezultat parțial. Pe de altă parte, la virulența bolii se adaugă și inconștiența umană. Persoane care nu au fost capabile să înțeleagă ce înseamnă PPA au aruncat cadavre de porci în Dunăre, infestând astfel și apa în aval. Alte persoane au crezut că fac o afacere dacă cumpără animale la un preț foarte scăzut din zonele aflate în preajma focarelor deja declarate. Și așa s-au creat noi focare în zone relativ sigure.

 

PPA poate fi oprită!

Dincolo de toate acestea, însă, trebuie să remarcăm că, totuși, factorii responsabili s-au mișcat, atât cât s-au priceput și cât au putut. Dar, oricâtă bunăvoință ar exista, în lipsa unei organizări eficiente și a unor planuri de acțiune bazate pe cunoștiințe bine sistematizate, rezultate notabile nu au cum să apară.

Partea cea mai proastă este, însă că, dacă în privința controlului mișcării porcilor domestici lucrurile se pot organiza și controla, mult mai complicate sunt în ceea ce îi privește pe cei sălbatici. Aceștia sunt, de fapt, adevărații transmitători ai bolii. Experiențele din alte țări au arătat că în zonele de focar de PPA, doar 10% din populația de mistreți a supraviețuit. Restul, de 90% a decedat din cauza bolii. Cadavrele au constituit o sursă de infestare Virusul care produce teribila boală poate supraviețui în mediu, la soare, chiar și șase luni, iar la congelator doi ani. Acesta este motivul pentru care cadavrele animalelor ucise de PPA trebuiesc îngropate adânc sau, și mai bine, incinerate. Altfel ele sunt consumate de fauna necrofagă, care devine un vector al bolii.

Pornind de la aceste premise, dar și de la experiența Cehiei, specialiștii ROMSILVA au propus un plan de măsuri care ar putea opri răspândirea pestei porcine. Pe scurt, planul constă în izolarea zonelor infestatea și realizarea în jurul lor a unor zone de protecție în care să fie vânat orice mistreș care ar încerca să iasă din zona infestată. O astfel de măsură a fost aplicată în Cehia, după ce în luna iunie 2017 au fost găsite două hoituri de mistreși infestate cu PPA. După ce în jurul regiunii respective a fost creată o astfel de zonă de protecție, s-a reușit ca până în iulie a.c. în restul țării să nu mai apară nici un caz de PPA. În focar, selecția naturală și-a spus cuvântul. La ora actuală, se pare că boala a fost învinsă, dar totuși, măsurile de siguranță se mențin.

 

Șacalul, un risc suplimentar

Ceea ce este important de menționat este că, dată fiind miza unei astfel de măsuri, în zona de protecție au fost permise mijloace excepționale de vânătoare, de obicei interzise. S-au folosit drone, mijloace de termoviziune, arme cu lunetă și la acțiune au luat parte inclusiv armata, poliția și forțele speciale. Practic, s-a acționat exact ca la război. Căci, fără nici un fel de exagerare, chiar este un război dur, cu un inamic deosebit de primejdios și cu implicații majore în plan economic și social. Da, ați citit bine, cu implicații sociale. În cazul în care PPA scapă de sub control, gospodarii din România nu vor mai putea crește proprii porci în bătătură. Fără a insista, vă cer doar să vă imaginați ce ar însemna Crăciunul tradițional fără porc!

După cum ne-a spus dl. Octavian Anghel, director comercial al RNP ROMSILVA, în România situația este încă și mai complicată decât în Cehia. Complicația derivă din aceea că în Delta Dunării, pe lângă o populație numeroasă de mistreți există și un număr însemnat de șacali aurii.

Șacalul auriu este un animal intrat destul de recent în fauna țării noastre. Nimeni nu poate spune cu certitudine când și de unde au ajuns primii șacali în România. Unii afirmă că ar fi venit prin Deltă, din Ucraina. Alții spun că, dimpotrivă, ar fi venit din Serbia. Cert este că acum s-au răspândit în lungul Dunării, din Deltă și până în Banat, iar în adâncime până în zona Dealurilor Subcarpatice.

Șacalul auriu este un animal din familia Canidaelor, care mai cuprinde vulpea, lupul și câinele. Este asemănător cu lupul, dar mai mic decât acesta și mai mare decât vulpea. Are botul ascuţit, ca şi urechile, pe care le poartă permanent ridicate în sus. Coada este stufoasă (aproape ca la vulpe), dar mai scurtă şi se termină brusc, de parcă ar fi tăiată.

Adulţii au lungimea corpului de 105-130 cm, din care coada măsoară circa 30 cm. Înălţimea la greabăn este de 50 cm şi greutatea cuprinsă între 10-15 kg. Blana are păr aspru, asemănător lupului, dar de culoare galben – aurie, cu nuanţe roşcate vara sau cenușiu – negricioase iarna. Are dentiţia caracteristică întregii familii a Canidae-lor, adică 42 de dinți. În libertate, trăiește între 12 și 14 ani.

Femela fată între patru și opt pui, după o perioadă de gestație de numai nouă săptămâni.

 

Un dezechilibru ecologic pe cale de apariție

Șacalul este unul dintre cei mai agresivi prădători. Alimentația sa este foarte variată și constă din şoareci și alte rozătoare mici, cadavre diverse, iepuri, iezi de căprior, păsări domestice, păsări ce cuibăresc la suprafața solului, insecte, reptile, hoituri și resturi din apropierea așezărilor umane. Este considerat foarte periculos pentru iezii de căprior, viţeii de cerb şi chiar pentru purceii de mistreț.

Se hrăneşte noaptea când, de regulă, vânează în haite, situație în care atacă cu succes și prăzi mai mari, cum ar fi oi și capre. Au fost raportate cazuri în care haite de șacali au atacat și stâne din Banat și Oltenia.

Deja se consideră că în România numărul șacalilor este mare, astfel încât în ultimii ani au fost stabilite cote de vânătoare pentru acest animal. Din păcate, nu au putut fi realizate decât în proporție de aproximativ 60%. Spre exemplu, în sezonul de vânătoare 2016 – 2017, cu toate strădaniile vânătorilor nu au fost împușcați decât 5370 din cei 7900 planificați a fi vânați. Acest lucru s-a petrecut pentru că, spun vânători, șacalul e un vânat greu, de multe ori fiind mai șiret chiar decât vulpea.

Revenind la PPA, situația specială din Delta Dunării rezultă ca urmare a existenței la un loc a acestor două specii. „Pădurarii îmi povestesc că în Deltă nu se mai aud noaptea urletele șacalilor. În schimb, ziua îi vezi stând la soare, pe marginea apei, cu burțile pline”, spune dl. Octavian Anghel. Tradus în limbaj comun, asta înseamnă că, la ora actuală, șacalii se bucură de o abundență de hrană nemaîntâlnită. Cadavrele mistreților omorâți de PPA sunt pentru ei o pradă pentru care nu trebuie să lupte în nici un fel și care li se oferă din abundență. În aceste condiții sunt de așteptat două lucruri. În primul rând, numărul șacalilor va crește exponențial, în condițiile în care cantitatea de hrană disponibilă este, cel puțin pe termen scurt, mult mai mare decât necesarul. Dar această hrană este infestată cu PPA. Deși imuni la virus, șacalii care au consumat carnea porcilor morți devin purtători și pot infesta alre zone și alte animale. Desigur că, cel puțin deocamdată, nu au nici un motiv să părăsească zona. Dar în momentul în care numărul de mistreți morți din Delta Dunării va scădea, chiar până la dispariție, atunci între șacali va apărea o criză alimentară. Practic, se va crea un dezechilibru ecologic, de care omul nu va fi răspunzător. Rezultatele vot fi cel puțin două. Primul este că șacalii înfometați vor ataca masiv gospodăriile locuitorilor Deltei, încercând să găsească acolo de mâncare. Al doilea rezultat, și mai periculos, este că haite de șacali flămânzi vor începe să migreze spre alte zone, în căutarea hranei. Doar că aceste animale, pe lângă faptul că foamea le va face agresive, vor fi și purtătoare de PPA, pe deasupra. Acestea sunt motive pentru care reducerea numărului șacalilor din Delta Dunăriiar trebui să se facă urgent și radical. Și, deasemenea un motiv în plus pentru a se realiza cât mai urgent un cadru legal care să permită crearea și funcționarea cu adevărat eficientă a zonelor de protecție despre care am vorbit. Altfel, porcul sacrificat de Ignat în gospodărie va rămâne istorie. Ne vom mulțumi cu toba, cârnații și jumările din import. Și acelea de la hipermarket!

Leave a Reply

Your email address will not be published.