REȚETE ECOLOGICE PENTRU PROTECȚIA PLANTELOR ȘI TRATAMENTUL CULTURILOR

REȚETE ECOLOGICE PENTRU PROTECȚIA PLANTELOR ȘI TRATAMENTUL CULTURILOR
Adriana Bunea

 

Agricultura ecologică câștigă tot mai mulți adepți în ultimii ani. Pentru că tot mai mulți oameni sunt dispuși să plătească în plus pentru produse agricole obținute „fără aportul chimiei”, tot mai mulți fermieri sunt de acord să le producă. Dar acest tip de agricultură, fie că e vorba de cultură mare, de legumicultură, pomicultură sau viticultură, implică producții mai mici și, din anumite puncte de vedere, produse de o calitate mai scăzută. Productivitatea este ceva mai redusă pentru că, în lipsa unor produse adecvate pentru protecția plantelor, dăunătorii își fac de cap. Dar lucrurile nu trebuie să se petreacă astfel. Există soluții pentru îngrășatul solului, combaterea buruienilor, bolilor și insectelor dăunătoare și în agricultura ecologică sau bio. Este vorba fie despre soluții naturale, fie despre compuși chimici care nu interacționează cu plantele. Despre câteva dintre acestea vom vorbi în cele ce urmează.

 

Substanțe autorizate de Comisia Europeană

Comisia Europeană, prin regulamentele sale, a aprobat o serie de substanțe chimice biodinamice a căror utilizare este permisă în agricultura ecologică. Acestea sunt obținute, în mare parte din plante sau produse animale.

De exemplu, pentru combaterea insectelor și a fungilor se pot utiliza laminarinul, o substanță extrasă din varec, și azadiractina extrasă din Azdirachta indica. Pentru tratarea rănilor pomilor se poate utiliza ceara de albine. Extractele din crizanteme, din categoria piretrinelor, sunt deasemenea permise de regulamentele europene. Uleiurile vegetale pot fi folosite în orice scop, cu excepția situației când sunt utilizate ca ierbicid. Nici produsele de origine animală sau vegetală, care prin mirosul lor îndepărtează insectele, nu sunt interzise. Singura condiție este să nu fie pulverizate pe părțile comestibile ale plantelor. Tot ca repelent este chiar indicat lemnul amar. Feromonii pot fi utilizați pentru pregătirea de capcane pentru insecte. Spinosad-ul este și el un fungicid eficient, acceptat de normele europene, îndeobște foarte severe.

Între substanțele chimice a căror utilizare este permisă, un loc aparte îl ocupă cuprul. Acesta poate fi utilizat sub formă de hidroxid de cupru, oxiclorură de cupru, oxid de cupru, amestec de Bordeaux și sulfat tribazic de cupru, în limita a șase kg. substanță activă/hectar/an. Hidroxidul de calciu poate fi folosit pentru protecția pomilor împotriva insectelor, inclusiv în pepiniere. Caolinul, ca și fosfatul feric, diatomitul, polisulfura de calciu și nisipul cuarțos pot fi utilizate ca ierbicide și/sau insecticide. Alcoolul etilic, sulful și acizii grași pot fi deasemenea folosiți. Aceștia din urmă, însă, nu se pot utiliza ca ierbicid.

Pornind de la acestă listă, destul de lungă, companiile specializate în produse pentru protecția plantelor au creat o gamă largă de substanțe ce pot fi folosite fără să afecteze încadrarea produselor în categoria „ecologice”.

 

Culturile combinate, o soluție simplă și la îndemân

Dar, în afara utilizării produselor pe care le-am enumerat, există și varianta practicării unor combinații de culturi care să ducă la dispariția unor dăunători. Deasemenea, se mai pot utiliza preparate realizate în gospodărie, din plante ce cresc în curte.

Un exemplu în acest sens, este alungarea gândacului de Colorado din culturile de cartof prin utilizarea crizantemelor. Un experiment a fost făcut acum aproximativ un deceniu în județul Teleorman. La patru rânduri de cartofi a fost plantat și un rând de crizanteme. Rezultatul a fost mai mult decât notabil. Gândacii de Colorado nu au apărut decât sporadic, și nu au depus ouă pe cartofii apărați de crizanteme, deși nu au fost tratați cu nici un fel de insecticid. În schimb, pe alte loturi, din vecinătate, s-au dezvoltat, în ciuda tuturor tratamentelor aplicate. Crizantemele folosite erau din soiuri amestecate.

Din păcate, experimentul nu a mai continuat. Este de notat și faptul că, scăderea cu 20% a suprafeței plantate cu cartofi (prin înlocuirea unui rând din cinci cu crizanteme) n-a însemnat și o scădere de venit. Pe de o parte cantitatea de cartofi recoltată a fost mai mare, în absența pagubelor cauzate de Colorado. Pe de altă parte, florile crizantemelor se pot valorifica și ele, destul de ușor.

Un efect similar în combaterea dăunătorilor îl au și gălbenelele (Calendula officinalis). Cultivate în apropierea roșiilor, ardeilor, salatei, verzei sau sfeclei, alungă cea mai mare parte dintre dăunători, chiar și din sol. În plus inhibă dezvoltarea unor specii de buruieni. Și gălbenelele pot fi valorificate. În timpul sezonului, pe măsură ce apar se pot recolta florile, iar la sfârșitul sezonului  întreaga plantă. Utilizările sunt deosebit de variate, atât în cosmetică, cât și în medicină.

 

Produse de pe lângă casă

În ceea ce privește buruienile, una dintre cele mai eficiente metode de combatere a lor este folosirea oțetului. Pulverizarea pe frunzele buruienilor are un efect sigur și rapid. Desigur că trebuie protejate plantele dorite.

O altă metodă ce nu dă greș este folosirea arzătoarelor speciale, cu jet, pentru distrugerea plantelor nedorite. Dar utilizarea acestor dispozitive, care pot fi procurate din comerț, cere multă prudență, pentru a nu provoca incendii.

Un pesticid excelent, cu spectru foarte larg, este hreanul. Se poate utiliza atât ca insecticid, împotriva afidelor, gândacului de Colorado, omizilor, musculițelor albe, etc., dar și ca antifungic, pentru combaterea bășicării frunzelor la pomi. Plantele se stropesc cu un ceai de hrean. La 12 litri de apă clocotită în prealabil, se pune o rădăcină mare de hrean, tăiată în bucăți, și cca. 100 g. ardei iute uscat sau 400g. ardei iute verde. După ce se răcește, se strecoară și se folosește ca atare.

Usturoiul este și el un excelent produs antibacterian și antifungic. Plantele se stropesc cu o soluție obținută din 10 litri de apă, la care s-au adugat 10 – 15 căpățâni de usturoi zdrobit sau pisat. Efectul este foarte bun, mai ales în cazul pomilor.

Contra afidelor, gândacilor lânoși, dipterelor, furnicilor  și altor insecte, se poate folosi și ceaiul din coji de citrice. Un litru de apă clocotită se toarnă peste coaja provenită de la trei fructe. După 24 de ore se strecoară și se folosește ca atare pentru stropirea plantelor.

O barieră de netrecut pentru insectele târâtoare poate fi făcută și din zaț de cafea. După ce s-a răcit, zațul se presară împrejurul plantelor pe care dorim să le protejăm. Insectele nu vor trece peste perimetrul astfel „securizat”. Pisicile vor evita și ele zona. Iar ca bonus, zațul este și un îngrășământ excelent.

 

Soluții cu var, cupru și calaican

O primă clasă de substanțe au la bază diferite substanțe chimice. Ele sunt utilizate de peste un secol în horticultură, cu rezultate satisfăcătoare.

Soluția sulfocalcică se prepară din 2,8 kg. praf de sulf, 1,5 kg. var nestins și 10 litri de apă. Varul nestins, pisat astfel încât să ajungă praf, se amestecă cu praful de sulf. Peste se adaugă trei litri de apă fierbinte, în etape, și se amestecă bine, până când totul devine o pastă. Apoi se adaugă și restul de apă, tot fierbinte, pentru a împiedica precipitarea, și se fierbe timp de 45 de minute. Pe timpul fierberii se amestecă continuu și se completează apa care se evaporă. După răcire, soluția se filtrează și se păstrează în vase închise ermetic. Soluția astfel preparată are o concentrație de 40%. Pentru utilizarea ca fungicid se diluează până la o concentrație cuprinsă între 0,5 și 2%. Spectrul acestei substanțe este foarte larg: pe pomii fructiferi desfrunziți distruge păduchii, larvele, boala petelor cafenii, etc. Deasemenea, distruge păduchele șepos argintiu, păianjenul roșu din culturile de legume, ca și ascarnia din vița de vie.

Soluția sau zeama bordeleză este folosită deja de peste 150 de ani de către grădinarii și viticultorii din întreaga lume. Pentru prepararea ei sunt necesare 100 g. de sulfat de cupru,  50 g. praf de var nestins și zece litri de apă. Varul se dizolvă în jumătate din cantitatea de apă, iar cuprul, separat, în cealaltă jumătate. Apoi, cele două soluții se combină, amestecând continuu. Pentru că soluția atacă metalele, este indicat să folosiți găleți de plastic sau vase din sticlă. Tradițional, se foloseau hârdaie din lemn. Soluția astfel preparată are concentrația de 1,5%. Se poate folosi ca atare sau diluată, astfel încât să se obțină concentrații de 0,5 – 1%. Se recomandă ca fungicid pentru legume, plante decorative, pomi, viță de vie, cartofi și trandafiri.

Un alt fungicid eficient este soluția cu calaican. 100 g calaican (sulfat feros), 200 g var nestins și 10 l apă sunt ingredientele necesare. Calaicanul se dizolvă în 5 litri de apă. Varul se stinge separat în puțină apă. Cele două soluții se amestecă, se completează până la 10 litri, se amestecă bine din nou, apoi se filtrează. Soluția astfel obținută are concentrația de 1% și se folosește ca atare pentru stropirea pomilor și a arbuștilor fructiferi, atât ca fungicid, cât și împotriva melcilor și a limacșilor.

 

Nicotina, altfel decât în țigări

Nicotina este un compus natural care poate fi utilizat ca insecticid cu mult succes. Pentru că este organic, el se descompune foarte curat în mediul natural.

O primă rețetă se prepară din 2 grame sulfat de nicotină (de la farmacie) și  4 grame săpun verde, care se dizolvă într-un litru de apă. Soluția astfel obținută se folosește pentru a stropi plantele din sere, solarii sau din casă.

O altă soluție se prepară prin macerarea a 1 kg. frunză de tutun în 500 ml. alcool etilic de 96º. Frunzele, bine mărunțite se lasă în alcool, într-un recipient bine închis, la loc răcoros, timp de două săptămâni. Din când în când se mai agită. Soluția obținută se filtrează și se folosește, în concentrații de 0,2 – 0,5% pentru stropirea plantelor atacate de dăunători.

Pentru flori se poate folosi și soluția obținută prin macerarea a 80 g praf de tutun și 5 g săpun, timp de trei zile, într-un litru de apă. După filtrare, soluția astfel obținută se pulverizează direct pe flori.

O altă variantă de insecticid se prepară prin amestecarea a un litru de lapte cu 500 ml petrol lampant și zece litri de apă. Se amestecă laptele cu petrolul, agitându-se bine, până la obținerea unei emulsii. După aceea, se adaugă apa, amestecând continuu.  Emulsia rezultată se aplică cu o pensulă fină în locurile atacate de paraziți.

 

Emulsii împotriva omizilor

Una dintre cele mai simple substanțe pentru protecția pomilor este emulsia obținută din amestecul a 800 g ulei mineral cu zece litri de apă. Cu acest produs se stropesc pomii primăvara, înainte de apariția mugurilor.

După apariția mugurilor este recomandată o altă emulsie, în care uleiul mineral se înlocuiește cu 400 g de săpun. Pentru a se dizolva mai ușor, săpunul se dă pe răzătoare ca să se transforme în fulgi. Se folosesc, ca și la soluția precedentă, zece litri de apă.

Împotriva omizilor este foarte eficientă soluția obținută prin dizolvarea a 75 g piatră acră (clorură de amoniu) în zece litri de apă.

Un clei împotriva omizilor se prepară din patru litri gudron, 500 g săpun și 250 g seu de vită. Într-un vas se topesc la bain-marie seul de vită și săpunul. Peste amestecul topit se adaugă, amestecând în permanență, gudronul. Se omogenizează până la obținerea unei paste fluide. Cu această pastă se acoperă o bandă lată de cca. 5 cm pe corpul pomilor, sub coroană. Peste dungă se aplică o bucată de hârtie tare, de ambalaj, care se leagă cu sfoară. Hârtia se unge, la rândul ei, cu cleiul preparat.

Pentru distrugerea coropișnițelor, se amestecă 200 g tărâțe de grâu, orz sau ovăz cu 20 g aldrin. Se prăfuiește solul din zona pe care dorim să o protejăm, folosind 5 – 10 g amestec/m². Se pot, deasemenea, forma mici cocoloașe din amestecul de mai sus înmuiat cu apă. Acestea se pun la intrarea canalelor săpate de coropișnițe.

 

Tratament pentru rănile pomilor

Adesea, rănile pomilor, indiferent că sunt provocate de animale, de accidente sau din alte cauze, au ca rezultat uscarea arborilor. Pentru a evita acest lucru, vă prezentăm câteva tratamente simple și „curate”, care duc la o cicatrizare rapidă.

100 g de var se sting în puțină apă. Soluția se amestecă cu doi litri de apă în care s-au dizolvat în prealabil 50 g calaican (sulfat feros). Se completează cu apă până la cinci litri.  Cu această soluție se ung rănile pomilor.

Mai eficientă, dar și mai greu de preparat, este soluția următoare: 80 g de ceară de albine, 40 g de rășină și 20 g seu de bovină se topesc la bain-marie. Peste amestecul topit se adaugă 90 ml terebentină, cu mare atenție, să nu ia foc. După răcire se folosește pentru ungerea rănilor provocate prin tăiere.

Mai simplu, pentru tratamentul rănilor provocate prin tăieturi, lovituri sau căderi de coajă, se poate folosi un unguent preparat prin amestecarea a 100 g păcură cu 50 g praf de cărbune. Cu acest preparat se ung în strat subțire zonele afectate.

În încheiere, vă oferim și o soluție cu efecte regenerante. Opt grame de sulfat de fier se dizolvă într-un litru de apă. Cu această soluție se stropesc plantele ale căror frunze se îngălbenesc, se usucă și încep să cadă. Planta se va regenera destul de repede și îi vor crește frunze noi.

Leave a Reply

Your email address will not be published.