VITICULTURA BIODINAMICĂ ÎN ROMÂNIA POATE FI DE SUCCES!

VITICULTURA BIODINAMICĂ ÎN ROMÂNIA POATE FI DE SUCCES!
Adriana Bunea

 

Agricultura biodinamică reprezintă, dacă ar fi s-o spunem în termenii cei mai obișnuiți, o culme a agriculturii ecologice. În acest tip de agricultură, absolut tot ceea ce se utilizează este natural și procesat cât mai puțin sau astfel încât să nu i se denatureze esența. Dar lucrurile nu se opresc aici: plantele nu sunt privite separat, ci ca parte a unui ansamblu. De aceea, pentru dezvoltarea lor optimă sunt avute în vedere și elementele înconjurătoare, precum structura solului, vegetația înconjurătoare și cea specifică zonei, fauna, dar și calendarul astronomic. Pentru că, spun adepții acestui tip de agricultură, dacă astrele influențează atât de multe aspecte ale mediului înconjurător, însuflețit sau nu, atunci fără îndoială că influențează și plantele. Un exemplu concret este legat de fazele Lunii. Dacă Luna determină mareele, atunci, cu atât mai mult, va determina și circulația sevei în corpul plantelor. Practic, în funcție de fazele Lunii vom avea perioade în care seva va ajunge din abundență în toate mlădițele, în fructe și perioade în care va urca mai greu, concentrându-se în rădăcini. Un alt exemplu este modul de combatere a rozătoarelor din culturi: pe câmp se împrăștie cenușă rezultată din arderea pieilor de șoarece. Mirosul acesteia acționează ca un repelent pentru majoritatea rozătoarelor din culturi.

Deși ar putea părea un concept de dată recentă, principiile agriculturii biodinamice au fost formulate și puse la punct acum aproape un secol, în Germania. Sistemul spiritual-științific pe care se bazează ansamblul a fost creat de gânditorul antroposof Rudolf Steiner, fondatorul învățământului Waldorf.

La ora actuală există o organizație internațională a celor care practică acest tip de agricultură. Produsele obținute sunt comercializate sub sigla Demeter, care este un atestat ce se obține foarte greu, dar garantează consumatorilor calitatea bio fără cusur.

 

Un vis transpus în realitate

Deocamdată în România sunt prea puțini fermieri care practică agricultura biodinamică. Motivele sunt mai multe. Primul dintre ele este de ordin economic, pentru că, din nefericire, încă nu există o educație suficientă a consumatorului român, care să îl îndrepte spre produse bio. La aceasta se adaugă și situația economică, care îl determină pe cumpărătorul român să aleagă produsul mai ieftin, chiar dacă știe că acesta nu este și cel mai sănătos. Un alt motiv pentru care agricultura biodinamică este slab reprezentată în țara noastră este și lipsa de specialiști. Pentru că acest tip de agricultură necesită o pregătire specială și cunoștiințe din numeroase domenii, nu numai din agrotehnică.

Pe de altă parte, așa cum vom arăta în continuare, merită. Cei care îndrăznesc să abordeze acest tip de activitate și o fac serios și așa cum trebuie, obțin rezultate frumoase. Au demonstrat-o anul acesta viticultorii de la „Domeniul Bogdan”, a căror poveste o prezentăm în continuare.

În anul 2011 dl. Bogdan Mihalcea, împreună cu asociații săi, a plantat 154 de hectare cu vie, în zona comunei Peștera, în inima podgoriei Murfatlar. Opt soiuri se cultivă, deocamdată, în fermă: Fetească Neagră,  Pinot Noir, Cabernet Sauvignon, Merlot, Syrah, Sauvignon Blanc, Muscat Otonel și Riesling. „A fost o dorință a mea să facem un vin bun, dar curat, folosind principiile viticulturii biodinamice. Era un vis mai vechi și a durat o vreme până când am reușit să-l pun în practică. A trebuit să găsesc o echipă care să cunoască și să aplice acest sistem, ceea ce s-a dovedit a fi destul de greu”, a spus dl. Mihalcea.

Proiectul a fost făcut de un specialist italian, profesor de viticultură biodinamică. Același specialist este și astăzi consilierul științific al podgoriei. Ulterior, echipa s-a lărgit, astfel încât să poată pune în valoare potențialul terenului și pe cel al viei plantate. Doar că proiectul nu s-a mărginit doar la cultivarea viei și obținerea strugurilor, ci a mers mai departe, până la producerea vinului. Ca atare a fost construită și o cramă, cu instalațiile aferente de vinificare.

 

O vie în care se lucrează altfel

Dar la „Domeniul Bogdan” se lucrează altfel decât în celelalte ferme viticole din România. Așa cum am spus mai devreme, un element important avut în vedere la efectuarea lucrărilor îl reprezintă fazele Lunii. Tăierea corzilor, culesul, ca și orice alte operațiuni, se fac în momente precise, astfel încât eficiența lor să fie maximă, iar eventualele agresiuni asupra butucilor de vie să fie minime. Cât despre stropit, acesta se face doar cu preparate din substanțe naturale, minerale sau plante, în cantități homeopatice. Mare parte dintre mijloacele clasice de combatere a dăunătorilor au fost înlocuite cu unele inedite. Așa se face că printre rândurile de vie se cultivă o gamă largă de plante aromatice. Efectul lor repelent ține dăunătorii la distanță la fel de eficient ca preparatele chimice. Din loc în loc în capetele rândurilor de vie de pe Domeniul Bogdan se află trandafiri. Principalul lor rol nu este ornamental, așa cum s-ar putea crede, ci acela de bioindicatori. „Dacă e să apară o problemă în vie, trandafirii sunt afectați primii. În consecință ești avertizat și ști unde și cum să acționezi. Acest sistem a fost inventat încă de acum câteva sute de ani de viticultorii din regiunea Bordeaux”, a mai dezvăluit Bogdan Mihalcea.

Preocuparea pentru a crea condiții cât mai naturale butucilor de vie a mers până acolo încât pentru susținere nu s-a folosit sârma. „O masă atât de mare de metal ar fi fost, desigur un mod de concentrare a magnetismului terestru chiar pe corpul plantei, ceea ce nu este de dorit. De aceea, în locul sârmelor clasice am folosit benzi de plastic”, a arătat proprietarul domeniului.

 

Strugurii deosebiți conduc la vinuri medaliate

Dar caracterul de noutate nu se oprește la modul cum este cultivată via, ci se extinde și la modul de vinificare. ”Viticultura biodinamică furnizează Cramei Domeniul Bogdan o materie primă excepțională  și creează posibilitatea producerii deopotrivă a vinurilor organice și biodinamice. Între vinul organic și vinul biodinamic există o diferență majoră, care se referă la transformarea mustului în vin, sub influența microorganismelor, mai precis a drojdiilor. În cazul vinului organic, introducerea de drojdii selecționate, certificate biologic și nemodificate genetic, dă o direcție clară acestei transformări și garantează caracteristicile așteptate de la fiecare soi. În cazul vinului biodinamic transformarea mustului în vin se face doar în prezența populațiilor de microorganisme (sute de familii) prezente în strugurii dintr-un anumit ecosistem. Această particularitate conferă o complexitate extraordinară  vinului, o tipicitate a terroir-ului inegalabilă. În același timp, însă, producerea vinului biodinamic impune eforturi extraordinare, pentru că mustul poate să ia direcții multiple de transformare ireversibilă, iar singurele pârghii de control sunt temperatura, igiena și prelucrarea artizanală a vinului”, a explicat Dragoș Constantinescu, directorul cramei Domeniului Bogdan.

Mulți viticultori care au auzit povestea Domeniului Bogdan s-au îndoit de rezultatele pe care le-ar putea da un astfel de sistem de cultivare. Unii au luat-o chiar ca pe o glumă. Dar realitatea i-a contrazis. De anul trecut, de când s-au obținut primele producții de vin la scară comercială, rezultatele obținute în concursurile internaționale au fost senzaționale. „La Millesime BIO am luat aur pentru Roze Cabernet Sauvignon 2017 și argint pentru  Muscat Otonel 2017 și Sauvignon Blanc 2017”, ne-a spus Ivona Dobre, directorul general al companiei. Iar Millesime BIO este cea mai importantă competiție de vinuri bio din lume, lansată în 1993 de către asociația interprofesională Sudvinbio. Se organizează la începutul anului, iar la ediția din 2018 au fost înscrise în competiție 1.416 vinuri. Toți participanții se prezintă identic: o masă, două scaune, pahare pentru degustare, față de masă albă și presentator. Nu se acceptă gruparea vinurilor sau brandurilor pe regiuni, pentru a elimina orice risc de favorizare.

S-au obținut și alte medalii, la concursuri de prestigiu, dar care nu jurizează doar vinuri bio, cum ar fi Decanter 2018, Chardonnay du Monde 2018 și Concursul Mondial de la Bruxelles 2018.

Practic, aceste rezultate s-au tradus prin cererea vinurilor de la Domeniul Bogdan în Cehia, Norvegia și Statele Unite ale Americii. Toată producția din 2017 a podgoriei, aproximativ 300.000 de litri, este vândută. Ba chiar și o parte din viitoarea producție, din acest an este „arvunită”, cum s-ar spune.

Așadar, demonstrația a fost făcută: viticultura biodinamică poate fi făcută și poate fi rentabilă în România. Mai departe nu rămâne decât muncă, ambiție, dăruire, știință și curajul de a înfrunta prejudecățile celor care nu cred în ceva diferit!

 

Leave a Reply

Your email address will not be published.