FERTILIZANȚI PENTRU LEGUMELE ECOLOGICE

FERTILIZANȚI PENTRU LEGUMELE ECOLOGICE

În sistemul de agricultură ecologică baza fertilizării o reprezintă îngrășămintele naturale și cele minerale greu solubile (cu folosire lentă, gen făină de fosforite, silicați, săruri potasice naturale). În afară de gunoiul de grajd și alte dejecții rezultate din zootehnie, pot fi utilizate resturile vegetale reciclate din grădinile de legume, vii, livezi. Se cuvin însă câteva precizări: materia organică (gunoiul de grajd, paie, frunze, vrejuri) proaspătă se va aplica în doze moderate deoarece, administrată în cantități mari, poate provoca „foamea de azot”, prin blocarea azotului solubil folosit de microorganisme în procesul de descompunere; dozele mari sensibilizează plantele față de atacul bolilor și dăunătorilor și favorizează creșterea luxuriantă, în detrimentul fructificării; introduse la o adâncime prea mare, prin descompunerea anaerobă, rezultă uneori și compuși toxici pentru planta de cultură.

Îngrășămintele verzi provin din descompunerea plantelor verzi încorporate în sol. Cele mai indicate în acest scop sunt măzărichea, trifoiul, mazărea, lupinul, sulfina, rapița, muștarul. Se aplică independent sau ca o cultură succesivă, încorporându-se sub brazdă când plantele sunt în stadiul de boboc, după ce au fost în prealabil tăvălugite sau cosite/tocate.

Gunoiul de grajd (se aplică toamna, sub arătură) este cel mai complet îngrășământ, conținând cantități suficiente de azot, fosfor, potasiu și calciu. Cantitatea administrată ține de cultură, de tipul solului, de starea naturală de fertilitate a acestuia. De exemplu, legumele rădăcinoase necesită doze moderate și fracționate; cantitățile prea mari provoacă ramificarea rădăcinilor și diminuarea rezistenței la păstrarea peste iarnă. De aceea morcovul, pătrunjelul sau păstârnacul se cultiva în al doilea an de la fertilizarea cu gunoi.

Mranița se obține prin descompunerea avansată a bălegarului (gunoi bine fermentat) și se folosește fie ca îngrășământ la cuib, fie în răsadnițe. Conține o cantitate apreciabilă de substanțe nutritive ușor accesibile plantelor, motiv pentru care se aplică în cantități de 1-2 ori mai reduse decât bălegarul obișnuit.

Compostul este un îngrășământ provenit din descompunerea lentă a resturilor organice din gospodărie (frunze, buruieni, iarbă, pleavă, vrejuri, paie). Comparativ cu gunoiul de grajd, este mai sărac în azot, dar mai bogat în fosfor, potasiu și calciu. Se obține din amestecul resturilor vegetale cu gunoi de grajd proaspăt, care se lasă să fermenteze  2-3 ani (se lopătează periodic, se udă, când este cazul). Este folosit ca îngrășământ local sau la pregătirea amestecurilor de pământ pentru spații protejate. În cazul în care se folosesc buruieni, nu se recomandă pentru răsadnițe, din cauza semințelor care-și păstrează germinația și după fermentare.

Turba este un amestec de resturi vegetale semidescompuse ce se extrage din turbăriile formate în regiunile cu umiditate mare. Acest amestec îmbunătățește structura solului, crește capacitatea de reținere a apei, solul devine mai aerisit și reține mai bine elementele nutritive. Se folosește în culturile de legume, dar și pentru pregătirea substraturilor de creștere a plantelor.

Gunoiul de păsări este de 2-3 ori mai bogat în azot, fosfor și potasiu decât gunoiul de grajd, administrându-se o dată la doi ani, în doze de 5-8 tone/ha (0,5-0,8 kg/mp). Se folosește și diluat – 1 kg la 10 litri de apă – în cantități de 2-3 litri/mp. Acesta se păstrează la umbră, sub o folie neagră sau acoperit cu pământ.

Dejecțiile (bovine) constituie un îngrășământ lichid valoros care se aplică sub formă de soluție diluată cu 3-4 părți de apă. Se administrează în cursul perioadei de vegetație, ca îngrășare suplimentară, având un efect rapid, în doze de 3 litri/mp.

 

Ana Șerban

 

Leave a Reply

Your email address will not be published.