EDITORIAL | CÂND VOM ÎNȚELEGE CĂ AGRICULTURA ECOLOGICĂ ESTE VIITORUL?

EDITORIAL | CÂND VOM ÎNȚELEGE CĂ AGRICULTURA ECOLOGICĂ ESTE VIITORUL?

Sandra Popa

România este o țară a contradicțiilor și atunci când vine vorba de produsele alimentare ecologice. Iar aici discuția e amplă sau mai bine zis poate fi analizată pe mai multe paliere. La nivel declarativ toată lumea vrea să mănânce fructe și legume curate și cât mai sănătoase, dar când vine vorba să plătească pentru un produs net calitativ față de cele de duzină, strâmbă din nas. Da, chiar îmi amintesc ceea ce spunea Marin Dumbravă, proprietarul unei microferme ecologice din comuna Joița, județul Ilfov legată de această reținere a cumpărătorului modern: “La farmacie, clientul nu se uită când dă 50 de lei pe medicamente, dar când cumpără legume ecologice de 50 de lei, se uită de zece ori”. Să fie oare mai mare încrederea în industria farmaceutică decât în calitatea unor produse cu certificare ecologică, sau pur și simplu vorbim de o anumită doză de ipocrizie?

Mergând mai departe cu analiza contradicțiilor din acest sector, analizăm interesul consumatorului manifestat făță de produsele cu etichetă verde și suprafețele terenurilor în sistem ecologic. Ei bine, într-o lume ideală (nu este cazul României) dacă piața cere genul acesta de produse, atunci și suprafețele ar trebui să crească. Statul prin politicile agricole adoptate ar trebui să sprijine acest demers, astfel încât să acopere din producție internă, cât mai mult din nevoia de produse nechimizate. În realitate, a crescut dorința românilor de a cumpăra astfel de produse, dar suprafețele terenurilor aflate în sistem ecologic sunt în scădere.

Dacă ne mai comparăm și cu celelalte state europene este jale. La ei trendul este crescător, pe când noi o luăm în direcția opusă, ba mai mult suntem numiți “contraperformerii” sectorului. Să vă dau și niște cifre, conform euractiv.ro, în România suprafețele cultivate în sistem ecologic a scăzut în ultimii ani de la peste 300.000 de hectare în 2013, la 226.000 de hectare în 2016. Doar anul trecut a adus o ușoară creștere, ajungându-se la 258.000 ha. Acest lucru ne clasează pe locul 7 în topul primelor 10 țări ca suprafață totală agricolă ecologică conform analizelor realizate de Institutul de Cercetare a Agriculturii Ecologice Elveția – FIBL. Fruntașe în acest clasament fiind țări mici precum Estonia, Lituania și Cehia. În țara noastră terenurile aflate în sistem ecologic reprezintă doar 1% din suprafața totală utilizată în agricultură, în timp ce în UE aceste suprafețe ocupă 6,7% din totalul arabil, iar cifrele sunt în continuă creștere.

În ceea ce privește numărul fermierilor certificați ecologic din România, acesta este și el în scădere de la 15.500 în 2012, la circa 10.500 în 2016, lucru care ar trebui să ne dea de gândit. Nouă tuturor, consumatorilor, care ar trebui să susținem mai mult acest sector, orientându-ne mai hotărât spre produse nechimizate și autorităților care ar trebui să vină cu o susținere mai motivantă, pentru cei care decid să treacă de la agricultura convențională la cea ecologică. Altfel, atenție, suntem pe contrasens!

Leave a Reply

Your email address will not be published.